•
Arbore înalt pâna la 15 m, cu coroana rotunda. Frunzele sunt imparipenat compuse, de 10-15 cm lungime, cu 4-8 perechi de foliole si una terminala, cu marginea fin dintata. Florile sunt grupate într-o inflorescenta aproape globuloasa si au culoarea alba. Fructele sunt rosii, sferice, în jur de 1 cm, cu 3 seminte în interior. Arborele intra în compozitia padurilor de foioase sau de amestec, chiar si în molidisuri. Prefera marginea padurilor sau luminisurile. Fructele se recolteaza de la sfârsitul lunii septembrie pâna în noiembrie. Se usuca artificial, dupa înlaturarea resturilor de peduncul.
Compozitie chimica Fructele contin tanin, zaharuri, vitamina C 150-200 mg%, provitamina A, vitaminele B1, B2, B3, PP si E, acid malic, sorbinic si parasorbinic, saruri minerale etc.
Farmacologie Datorita taninurilor, fructele Scorusului de munte au proprietati astringente. Fiind o bogata sursa de vitamine naturale si beta-carotenoizi, ele maresc capacitatea de aparare a organismului, prevenind infectiile bacteriene si virale si ajuta la refacerea organismului în perioada de convalescenta.
Recomandari Reduc nivelul colesterolului în sânge, diminueaza oboseala, fortifica sistemul nervos, maresc acuitatea vizuala, sporesc rezistenta fizica si întârzie procesul de îmbatrânire.
Mod de preparare si administrare Fructele pot fi mâncate ca atare. Din fructele uscate se poate prepara o infuzie, o lingura la o cana cu apa. Se beau 2-3 cani pe zi. Se pot prepara si gemuri sau siropuri.
Contraindicatii Nu prezinta.