•
Arbori înalti, pâna la 15 m, cu tulpina dreapta care se ramifica de la mica înaltime. Îndeobste cunoscuti la noi, se cultiva pe marginea drumurilor, prin livezi si gradini, în plantatii forestiere. Adesea salbaticit, mai ales în padurile de lunca.
Compozitie chimica Frunzele contin taninuri, acid aspartic, acid folic si folinic, arginina si compusi volatili: butilamina, acid acetic, propionic, izobutiric, aldehide, cetone, beta-caroten, maleat si carbonat de calciu; fructele contin antociani, tanin, acizi organici, glucide si pectine, vitamina C, saruri minerale.
Farmacologie Actiunea hipoglicemianta a extractelor din frunze a fost confirmata de mai multi cercetatori. S-au obtinut rezultate pozitive si în distrofii ale miocardului. Extern, infuzia concentrata din frunze sau sucul acid au proprietati dezinfectante si astringente ale afectinilor bucale si ale faringelui.
Recomandari Adjuvant în formele usoare de diabet. Fructele imature sunt astringente, iar cele coapte, laxative. Extern, pentru gargara în afte, stomatite si angina, sub forma de decoct concentrat (2 linguri frunze la o cana) sau suc concentrat preparat din fructe proaspete.
Mod de preparare si administrare Frunzele se prepara sub forma de infuzie, o lingura, la o cana cu apa; se beau 2-3 cani pe zi.
Contraindicatii Nu prezinta.